• Foodservice & Hospitality Expo 2019
  • ReVino Bucharest Wine Fair 2020
  • Turism viticol in Romania

Adalbert Marton, enolog la Crama Aramic: Încercați cât mai multe vinuri. Piața românească este din ce în ce mai calitativă și merită să dați o șansă vinurilor și cramelor.

 

Adalbert Marton Agape Arta si Natura

 

 

Adalbert Marton este enolog și viticultor, ține o serie de cursuri despre tăierea viței de vie foarte bine primite de public și specialiști, dar pune la cale și un proiect care va reuni pasiunile sale: arta și vinul.

 


Ești enolog și viticultor. Care este povestea ta și cum ai intrat prima oară în contact cu vinul?

 

Eu cred că viticultura cu enologia au un drum în comun de parcurs. Este foarte rău să nu știi ce se întâmplă în vie și să ai obiective enologice de calitate. Am spus și mă repet, vinul bun se face în vie. Cu struguri buni și sănătoși, 80% din munca în cramă este deja făcută. Eu vin dintr-o școală italiană de viticultură unde primești toate bazele pentru a putea face struguri și ulterior vin de calitate. Bineînțeles, fiecare individ este diferit și asta cred că este una dintre plăcerile vieții. Spun asta pentru că fiecare, după ce termină școala, ia drumuri diferite în funcție de crezurile și obiectivele sale. Eu personal am vrut să mă apropii de natură și să încerc să o înțeleg, atât cât se lasă ea înțeleasă. Așa am ajuns să fac și o școală de viticultura biodinamică în Florența (Toscana), cu specializarea Gestiunea terenului (solului). Toate aceste lucruri le duc cu mine și încerc să le pun în aplicare acolo unde pot și unde am deschidere pentru a o putea face. Am învățat mult în perioada în care am lucrat în peninsulă și aici nu mă refer doar la partea tehnologică care este foarte importantă, mă refer și la partea umană, la partea în care trebuie să dăm ceva în schimb naturii și mediului în care trăim, nu doar să cerem an de an și să le exploatăm fără dicernământ. Trebuie să existe un schimb permanent, trebuie să existe respect.


 

De ce te-ai întors în țară?


M-am întors în România în 2016, după o perioadă de 17 ani în care am stat în Italia. Ideea întoarcerii a fost aceea de a-mi face o mică cramă cu patru, cinci hectare de viță de vie. Așa am ajuns să cunosc proprietarii de la Crama Aramic care erau chiar în zona unde doream să realizez acest proiect. Crama Aramic era în căutarea unui vinificator și au fost de acord să încep să le vinific lor, dar să pot și să îmi dezvolt proiectul meu personal. Așa se face că în toamna lui 2016 începeam să facem primele vinuri împreună. Ce doresc să precizez, și subliniez acest fapt, e că cei de la Aramic au avut încredere deplină în ceea ce făceam și nu au dorit să mă influențeze printr-un stil anume de vin pe care trebuia să îl punem pe piață. Pentru un vinificator este important acest lucru, pentru ca el să se poată exprima cât mai bine în ceea ce face.


 

Faci propriul vin în ediții limitate, Agape artă&natură, povestește-ne despre acest proiect?


Proiectul Agape artă&natură este un proiect personal care ia naștere în urma pasiunilor mele pentru vin și artă. Conceptul Agape dorește să unească trei elemente: Crama Agape, Școala Agape și Agape atelier de arte având ca numitor comun vinul. Pe partea de cramă, viziunea mea este să fac și să experimentez mici vinificații așa cum am făcut cu CabS 2016, doar 1600 de sticle, vinificate fără tehnologie oenologică direct în butoaie de lemn. În curând va ieși și al doilea vin, Vise 2018, un Sauvignon Blanc macerativ, ținut în contact cu pielițele strugurilor timp de șase zile și unde s-a făcut o fermentare spontană fără a folosi drojdii selecționate. Ideea este ca vinurile să fie “una tantum”așa cum s-a întâmplat și cu alte vinuri pe care le-am produs în Italia și aici mă refer în particular la Equilibrio 2015, un Vermentino cu care am obținut și o frumoasă medalie de aur la Cervim în cadrul concursului” Mondial des Vins Extrêmes”. Cât despre atelierul de artă, el este în pregătire. Viitorul loc de vinificație este un beci foarte vechi care este momentan în faza de restaurare și în care, pe lângă butoaie și mici cisterne, vor coexista lucrări de artă atât din colecția mea personală, cât și lucrări pe care artiștii vor dori să le expună. Sper că în luna mai 2019, odată cu lansarea vinului Vise 2018, să fie și “Casa Agape” în proporție de 90% gata.

 

 

Participi la evenimente cu degustări de vinuri. Cum vezi evoluția pieței?


Eu mi-am dorit tot timpul să particip la evenimentele și saloanele de vinuri care se țin în România pentru a avea un contact direct cu consumatorul. Eu cred că este foarte important acest lucru. Este bine să asculți consumatorul pentru că el este viitorul cramei, el este cel ce va alege dacă vinul e pe gustul lui sau nu.

 

 

Pentru ce soiuri de struguri sau tipuri de vinuri sunt cunoscute dealurile Silagiului? Cu ce tipuri de vinuri veniți voi în piață și considerați că vă reprezintă?


Zona Silagiului este o zonă viticolă cu tradiție. Primele însemnări găsite fac referire la anul 1825 când Sigismund Ormos deținea patru lanțe de vie și mergea împreună cu localnicii la muncă în vie. Din păcate, viile au fost abandonate în perioada imediat următoare după revoluția din 1989. Ulterior, au venit investitori și au început să replanteze fie prin programe de reconversie, fie prin investiții proprii. Astăzi sunt mai multe crame cu DOC Buziaș-Silagiu care încearcă tot mai mult să ridice ștafeta vinului de calitate.


 

Cum sunt vinurile produse ăn România față de cele din Italia, dar față de cele produse din alte țări?


Cum este vinul românesc față de cel italian este o întrebare foarte complexă și aici nu mă refer la vin strict ca băutură alcoolică. Mă refer la vin ca și cultură și ca mod de viață. Vinul pentru italieni este un parcurs de viață, este o îmbrățișare între gastronomie și simțurile interioare ale fiecărui individ. Vinul este o companie fidelă pe tot parcursul drumului vieții. Vinul are un loc bine definit în tot sistemul existențional al italienilor. Acest lucru intră cu pași mărunți și în România. Ce este pozitiv este că avem consumatori români tot mai rafinați ce doresc să își dezvolte gusturile, să cunoască, doresc cu nerăbdare să umple acel gol de necunoscut care s-a format de-a lungul anilor.


 

Ce soi de strugure internațional preferi? Dar românesc?

 

Eu nu am un soi de strugure sau un vin preferat. Bineînțeles că am anumite vinuri ca niște icoane la care mă întorc tot timpul cu drag ca să le gust. De ce zic asta? Pentru a încuraja consumatorul să guste cât mai mult, să încerce soiuri nemaiîntâlnite și crame nemaiauzite. Și dacă avem un vin preferat, nu trebuie să ne oprim doar la el, an de an ies vinuri interesante și ar fi păcat să treacă pe lângă noi neobservate. Vinul acela preferat o să vă aștepte mereu acasă și dacă v-au dezamăgit celelalte, o să aveți la cine să vă întoarceți. Dar nu le ignorați pe celelalte, o să aveți mereu surprize plăcute de descoperit.

 

 

Adalbert Marton


 

Am văzut că ții cursuri despre tăierea viței de vie. Despre ce este vorba și cum sunt acceptate de cei care participă?


Da, din 2017 am început să țin cursuri de tăiere a viței e vie Guyot Poussard. Este un sistem vechi, care se folosește în Franța încă din 1870. Diferența dintre un sistem clasic Guyot și sistemul Poussard constă în intervenții doar pe lemn tânăr, de unul și doi ani, pentru a avea un flux limfatic cât mai bun ce ne va garanta o viață cât mai longevivă a plantelor. Într-adevăr, la început mi-a fost mai greu să aduc persoanele la curs pentru că mulți se mulțumesc cu ce au învățat și nu văd că ar exista ceva ulterior peste cunoștințele lor. Astăzi, cursul de la o etapă anuală a ajuns la trei, iar cramele au înțeles că sistemul funcționează și vor consultanță. Asta pentru mine înseamnă că cei ce trec pragul cursului înțeleg că putem învăța din greșelile altora și putem economisi timp important făcând tăieturile corecte.


 

Cum vezi turismul viticol la noi în țară? Crezi că este un plus în promovarea vinului?


Eu personal consider că turismul viticol este foarte important. Și aici putem învăța de la italieni cum au știut să își dezvolte zona din Piemonte prin prisma viilor și a vinului. Sigur, trebuie să dăm posibilitatea oamenilor să vină să vadă unde și cum se face vinul lor preferat și sigur o să îl aprecieze și mai mult când o să descopere munca din spatele fiecărei sticle de vin.


 

Un sfat pentru consumatorul român de vinuri.


Ce doresc să transmit consumatorului român de vin este o idee pe care o repet: încercați cât mai multe vinuri, piața românească de vinuri este din ce în ce mai calitativă și merită să dați șansa vinurilor și cramelor să fie cunoscute. Vinurile pot sau nu pot să fie pe placul nostru, dar niciodată proaste.

 

 

Adalbert Marton Adalbert Marton

 

Alina Iancu

12/03/2019




Abonare Newsletter
 

Aboneaza-te la newsletter

Afla noutati despre vinurile si cramele din Romania

9 + 3 = ?