Ene Vasile, co-proprietar al Cramei Strehan, vorbește despre dezvoltarea unui proiect viticol care îmbină tradiția interbelică, inovația oenologică și implicarea activă în turismul local. Cu un conac restaurat în inima Dealului Mare, parteneriate strategice între crame și o viziune pe termen lung, Crama Strehan își propune să devină un reper al regiunii și un model de sustenabilitate în industria vinului. De la terroir-ul cu nume inspirat dintr-un obicei local, până la inițiative de turism viticol colaborativ și lansarea unei noi game de vinuri cu influențe sud-africane, discuția a dezvăluit filosofia unei crame care pune răbdarea, comunitatea și povestea în centrul fiecărei sticle.

Pe scurt, cum ați intrat în lumea vinului?

Fiind născut, crescut în Dealu Mare, pe lângă business-urile pe care le-am dezvoltat în orașul natal, am cochetat întotdeauna cu ideea de a intra și promova turismul viticol din Dealu Mare. În anul 2017 am cumpărat un conac în Tohani și 6ha de viță de vie și am început să dezvoltăm acest business.

Ce înseamnă pentru voi „terroir-ul” Strehan? Cum se traduce acest loc în gustul vinului?

Denumirea Strehan este dată de numele dealului la poalele căruia se găsește Domeniul nostru și pleacă de la un obicei local ”strigă la han” al negustorilor care tranzitau drumul vechi ce făcea legătura dintre Brașov și Buzău și poposeau la acest han unde făceau negoț. Strict ca terroir ne referim la un sol argilos cu resturi vegetale bogat in minerale si nutrienti care da unicitate aparte vinurilor pe care le producem.

Ce rol joacă comunitatea locală în viața cramei? Colaborați cu furnizori, artizani sau meșteșugari din zonă?

Pentru noi, comunitatea locală joacă un rol foarte important, deoarece promovăm doar produse artizanale și, în mod special, cele din regiunea Dealu Mare.

Cum gestionați schimbările climatice în vie? Ați observat modificări semnificative în comportamentul soiurilor în ultimii ani?

Putem spune că încălzirea globală cu care ne confruntăm în ultima perioadă afectează într-o mare măsură și cultivarea viței-de-vie, iar noi reușim să întâmpinăm această provocare cu mare atenție, și anume prin culegerea mai timpurie a strugurilor, implementarea sistemului de irigație a viței-de-vie etc.

Ce ne puteți spune despre cele mai recente lansări ale cramei? Ce poveste stă în spatele acestor vinuri?

Fiind o cramă boutique, fiecare gamă de vinuri pe care o lansăm are o poveste aparte în spate. Avem deja lansate două game de vinuri, și anume gama Crama Strehan și gama Eglantina, iar acum, datorită faptului că băiatul nostru este student la Facultatea de Oenologie din Stellenbosch, Africa de Sud, împreună cu oenologul nostru care este tot din aceeași regiune, ne pregătim să lansăm a treia gamă de vinuri, eveniment ce va avea loc în februarie 2026.

Cum vă imaginați crama peste 10–20 de ani? Ce moștenire vreți să lăsați?

În primul rând, ne dorim ca, prin toate acțiunile pe care le întreprindem, Podgoria Dealu Mare să devină un brand de țară, iar Crama Strehan să fie unul dintre reperele principale ale podgoriei.

Care e relația voastră cu timpul – atât în vie, cât și în pivniță? Cum se educă răbdarea în meseria voastră?

Activând și în alte domenii de activitate, timpul pe care îl petrecem în vie sau în pivniță este foarte important pentru noi, deoarece reprezintă perioada în care ne regăsim pe noi înșine. Sunt, de fapt, clipele în care reușim să spunem că oprim timpul în loc.

Cum se simte pentru voi concurența tot mai mare din zona boutique? Vă motivează, vă obligă să reinventați ceva?

Concurența este întotdeauna benefică și, da, într-adevăr suntem motivați să ne depășim limitele și să creăm vinuri excepționale. Zona boutique este, de fapt, zona de creație din industria vinului.

Dacă ar fi să creați o singură amintire pentru un vizitator – una care să-l lege pe viață de Strehan – cum ar arăta acea experiență?

Domeniul Strehan a apărut în perioada interbelică, mai exact în anul 1939, și considerăm că, prin prezentarea istoriei domeniului nostru, reușim să creăm o experiență care poate fi legată pe viață de Strehan, așa cum indică și sloganul nostru „Vinuri cu aroma unui trecut idilic”.

Ce înseamnă pentru voi turismul viticol? Ce fel de experiență oferiți celor care vă trec pragul?

Pentru noi, turismul viticol înseamnă promovarea podgoriei Dealu Mare și, în acest sens, am dezvoltat proiectul Turul Cramelor, care se traduce printr-o experiență unică, datorită faptului că îmbinăm trei aspecte: stil arhitectural muntenesc, gastronomia muntenească locală și vinuri cu aromă unui trecut idilic.

Cum a apărut ideea de a introduce un bus hop-on hop-off în Dealu Mare? Ce nevoi ați identificat în rândul turiștilor?

Principala problemă identificată în Dealu Mare a fost transportul între crame, deoarece clienții consumă alcool la degustările de vinuri. Am considerat că prin introducerea bus-ului sightseeing rezolvăm atât problema transportului, cât și oferim o imagine superbă asupra podgoriei, de la înălțimea autocarului, pe timpul deplasării între crame.

Ce presupune acest program în mod concret? Câte crame sunt incluse și cum funcționează traseul?

În cadrul proiectului sunt incluse 10 crame partenere, plus Crama Strehan – inițiatoarea proiectului – iar lista rămâne deschisă pentru toate cramele care doresc să se alăture. Experiența programului constă în vizita la 2 crame cu degustare, transferul între crame cu bus-ul sightseeing, plus transportul din București/Ploiești către Dealu Mare și retur. Programul începe cu perioada înverzitului viței-de-vie și continuă până târziu în toamnă, având loc la fiecare două săptămâni.

Ce feedback ați primit până acum de la vizitatori? Cum a schimbat această inițiativă fluxul de turiști în zonă?

Feedback-ul primit este pozitiv și toți cei care au participat până acum ne-au încurajat să continuăm acest proiect. Clienții au astfel la îndemână opțiunea de a vizita Dealu Mare pe tot parcursul anului, fără grija transportului. Mai mult, ne dorim să extindem proiectul și să atragem turiști și din alte orașe apropiate de Dealu Mare (Buzău, Brașov, Brăila, Galați, Slobozia etc.).

Colaborarea între crame nu este întotdeauna ușoară într-o industrie competitivă. Cum ați reușit să creați un spațiu de cooperare și încredere?

Într-adevăr, colaborarea între crame nu este întotdeauna ușoară, dar atunci când proiectul nostru comun este acela de a promova Podgoria Dealu Mare, avem un rezultat pozitiv garantat.

Ce înseamnă pentru voi ideea de „destinație colectivă” în turismul viticol? Se poate vorbi despre un spirit de comunitate în Dealu Mare?

Turiștii care vin în Dealu Mare sunt interesați să viziteze cât mai multe crame, să aibă o experiență variată și, da, din acest punct de vedere, putem vorbi despre o „destinație colectivă”.

Cum te-ai descrie dacă ai avea la dispoziție doar elementele unei etichete de sticlă de vin?

La momentul actual, avem lansate două etichete de vin care descriu identitatea brandului: eticheta gamei Crama Strehan – unde, prin elementele grafice, punem în valoare istoria locului, conacul pe care îl restaurăm și stilul arhitectural muntenesc specific zonei – și eticheta gamei de vinuri Eglantina, care evocă numele primei proprietare a conacului și floarea de eglantină, dar și un manuscris descoperit în fundația conacului ce atestă trecutul idilic al domeniului. În 2026 vom lansa și a treia etichetă, inspirată de o tradiție străveche românească, reinterpretată modern.

23/05/2025