Taxa pe vin lovește în plin viticultura românească, iar APEV solicită public retragerea de urgență a proiectului de acciză pe vinul liniștit și deschiderea unui dialog real cu reprezentanții industriei.

Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Vinuri din România (APEV) atrage atenția asupra unei măsuri considerate periculoase pentru viitorul sectorului vitivinicol. Introducerea accizei pe vinul liniștit, o măsură care, este departe de a aduce beneficii economiei, ar putea afecta grav întreaga industrie vitivinicolă românească. Există riscul să compromită competitivitatea vinurilor românești, atât pe piața internă, cât și pe piețele externe.

O taxă care îngreunează un sector deja încercat

Noua acciză, cuprinsă între 76,19 și 83,81 lei/hectolitru, ar putea duce la creșterea artificială a prețurilor, pierderea competitivității pe piețele externe și falimentul multor producători mici și mijlocii. Acciza echivalează cu o creștere de până la 25% față de prețul de producție în cazul vinurilor economice. Marja de profit în acest segment este sub 10%, ceea ce va face modelul de business nesustenabil.

Această decizie vine într-un context dificil:

• În 2024, producția de vin a scăzut cu aproape 20% din cauza schimbărilor climatice.
• Costurile de producție, energie, transport, forță de muncă, sunt în continuă creștere.
• Vinurile de import intră pe piață la prețuri tot mai mici, iar vinul românesc riscă să dispară de pe rafturile consumatorilor.

“Este ca și cum, după o cursă grea, ni se cere să mai alergăm încă un kilometru, dar cu o povară în spate”, declară Mihnea Olariu, Președintele APEV.

Consecințele pot fi resimțite la nivelul întregii societăți

Industria vinului nu înseamnă doar sticlele de pe raft, ci locuri de muncă în sate, continuitate pentru ferme de familie și șansa ca tinerii să rămână în zonele rurale.

Această acciză ar putea genera: scăderi de vânzări estimate: - 6% până la -12%, falimente în segmentul vinurilor vrac și bag-in-box, unde marjele sunt deja minime, creșterea șomajului în zonele unde viticultura este principală sursă de venit și totodată, migrația accelerată a tinerilor, care vor vedea agricultura ca pe un drum fără viitor.

În paralel, pot apărea distorsiuni de piață și stimulente negative

Legea creează inegalități între producători:

• Cei care dețin antrepozite fiscale vor suporta costuri administrative și de conformare.
• Cei fără antrepozit (micii producători) pot rămâne neaccizați, stimulând fragmentarea artificială a companiilor pentru a evita accizarea.

Legea va încuraja piața neagră și autoconsumul:

• Din cele 3,68 mil. hl produse în 2024, doar 0,88 mil. hl au fost certificate (~24%).
• Restul de ~76% nu sunt fiscalizate, nefiind DOC/IG sau provenind din viță hibridă.
• Creșterea prețului pe piața oficială va stimula și mai mult comercializarea neoficială.

Vinul românesc, un patrimoniu ignorat de decidenții politici

România nu trebuie să taxeze vinul doar pentru că „se poate”. 15 țări europene nu aplică acciză pe vin, iar altele, cum ar fi Franța (acciză: 3,94 EUR/hl, de 5 ori mai mică decât cea propusă în România) au taxe simbolice, de cinci ori mai mici decât cele propuse la noi. Vecinii noștri, Bulgaria și Ungaria, investesc în cramele lor, pentru că au înțeles că vinul e mai mult decât o băutură, e un produs strategic, cu suflet.

Producătorii români nu cer tratamente speciale, ci condițiile pentru a-și desfășura activitatea într-un mediu prielnic.  Vinul românesc merită mai mult. Este nevoie sa întelegem că în spatele fiecărei sticle de vin românesc stă o poveste de familie, scrisă cu efort și pasiune, transmise din generație în generație.

05/07/2025