Tinerii nu mai cumpără vin din obișnuință, ci din plăcere. Nu mai aleg în grabă și nici din rutină, ci cu intenție. Consumă mai rar, dar mai bine, iar fiecare sticlă are, ideal, o poveste, un context sau o emoție în spate. La prima vedere, această schimbare este o problemă pentru industrie, mai ales într-un context în care volumele scad. Privită diferit, poate fi o oportunitate de repoziționare.

Se schimbă felul în care bem vin

În ultimii doi ani, se simte o scădere a consumului de vin în rândul tinerilor, vizibilă atât în restaurante, cât și în retail. Contextul economic și scăderea puterii de cumpărare au avut un rol important în această schimbare. De aici a apărut și ideea că Millennials și Generația Z se îndepărtează de vin și aleg alte tipuri de băuturi.

În realitate, nu este vorba despre o renunțare, ci despre o schimbare de perspectivă. Tinerii nu mai consumă vin în același mod ca generațiile anterioare. Accentul nu mai este pe cantitate, ci pe calitate. Alegerea nu mai este automată, ci conștientă. Vinul nu mai este doar o prezență la masă, ci devine parte dintr-o experiență.

Mai puțin vin, dar mai bun

În mediul urban, una dintre schimbări este felul în care oamenii cumpără vin. În loc să ia mai multe sticle ieftine, Millennials preferă o singură sticlă bună. Sunt dispuși să plătească mai mult, dar vor să simtă diferența. Vor gust, poveste și personalitate. Se vede tot mai clar și în piață cum crește interesul pentru vinurile din segmentul mediu-premium și pentru vinurile de autor din wine baruri. Mai este adevărat că se face o analiză a costului exagerat de multe ori, în locațiile Horeca, prețuri care te fac să renulți la consumul de vin.

Vinul nu mai e doar băutură. E experiență și cunoaștere

Pentru noile generații, vinul nu înseamnă doar ce e în pahar, ci tot ce e în jurul lui. O vizită la cramă nu mai este doar despre degustare. Oamenii vor să vadă via, să înțeleagă procesul, să cunoască oamenii din spatele vinului. Vor o poveste reală. În același timp, contează și atmosfera. Locurile frumoase, autentice au un avantaj clar. Vinul devine parte dintr-un lifestyle care include mâncare bună, design, natură și experiențe memorabile. Aici, observăm tot mai multe evenimente cu diferite tematici organizate sezonier la crame.

Gen Z merge și mai departe

Dacă Millennials au schimbat direcția, Generația Z duce lucrurile și mai departe. Pentru ei, vinul nu mai este despre statut sau prestigiu. Este despre libertate și simplitate. Sunt atrași de vinuri naturale, de intervenție minimă, de produse „curate”. În același timp, sunt mult mai atenți la sănătate. Preferă vinuri mai ușoare, cu mai puțin alcool, cocktailuri pe bază de vin sau chiar variante cu fără alcool. Nu mai respectă regulile clasice de asociere cu mâncarea, aleg ce le place, fără constrângeri. Și poate cel mai important, sunt foarte atenți la cum arată și ce transmite un brand. Designul etichetei, valorile și poziționarea socială contează enorm.

Oamenii vor vinuri autentice, nu perfecte

Un alt trend puternic este interesul pentru vinurile organice, biodinamice sau naturale. Dar dincolo de etichete, ceea ce contează cu adevărat este autenticitatea. Oamenii vor să știe ce beau. Vor transparență și sinceritate. Asta le dă starea de bine.

Într-o degustare organizată, sau într-o vizită la o cramă, o poveste reală despre cum este îngrijită via sau cum este făcut vinul poate conta mai mult decât o medalie la un concurs internațional.

Pentru cramele din România, asta poate fi un avantaj uriaș, pentru că avem multe crame mici și moderne, diversitate și putem comunica mai mult soiurile locale.

Ce trebuie să facă cramele ca să țină pasul

Schimbarea există deja. Întrebarea este cine reușește să o folosească. În primul rând, prezența online nu mai este opțională. Dacă o cramă nu comunică bine în digital, pentru tineri practic nu există. Nu este suficient să postezi sticle, oamenii vor să vadă procesul, oamenii din spate, via reală și crama.

Apoi, experiența de la cramă trebuie regândită. Nu mai este suficient un tur clasic. Evenimentele, activitățile interactive și colaborările cu gastronomia locală pot face diferența. Oamenii vor să fie implicați, nu doar să asiste. Lucrul acesta se întâmplă deja la o parte dintre cramele din România, care au creat evenimente tematice și interactive.

În același timp, e nevoie de mai mult curaj în vinificație. Soiurile autohtone precum Fetească Neagră sau Crâmpoșia pot deveni vedete dacă sunt prezentate corect. Iar vinurile alternative, precum orange sau Pet-Nat, care sunt deja produse de cramele mici, pot atrage un public nou, curios și deschis.

Viitorul vinului este mai personal

Vinul nu dispare, se transformă. Millennials și Generația Z nu „ucid” industria, ci o obligă să devină mai autentică, mai creativă și mai conectată la oameni.

Astăzi, succesul în vânzarea vinului înseamnă să creezi o conexiune cu locul, cu povestea și cu oamenii care aleg să o trăiască. Iar pentru cramele din România, asta nu este o amenințare, este momentul perfect să facă lucrurile diferit.

Alina Iancu

29/03/2026